Endocrinologie, Diabet




- SCURGERILE MEMELONARE - SEMNIFICA RAR O BOALA GRAVA
- ESTROGENUL SI EMOTIILE LA FEMEI


SCURGERILE MAMELONARE

Scurgerile mamelonare pot fi ingrijoratoare, dar rareori indica o afectiune grava.
Sanul este o glanda si de aceea mameloanele secreta ocazional fluide, chiar daca femeia nu a fost niciodata insarcinata.
Rareori cancerul este cauza acestor supuratii, insa pot fi alte patologii care necesita tratament. Pentru a se gasi cauza, este bine sa se consulte un medic.

Ce este scurgerea mamelonara?


Fluidele care apar la nivelul mamelonului, daca femeia nu alapteaza, sunt numite scurgeri mamelonare. Secretiile non-lactice sunt excretate prin aceleasi orificii ca si secretiile lactate. La nivelul fiecarui mamelon este cate un grup de aproximativ zece orificii de excretie.
Unul sau ambii sani pot produce o secretie mamelonara spontan sau cand se comprima mamelonul sau sanul. Secretiile mamelonare pot avea aspect asemanator cu al laptelui, sau pot fii galbene, verzi, maro sau sangvinolente. Consistenta secretiilor mamelonare variaza de la vascos la apos.
Probabilitatea aparitiei scurgerilor mamelonare creste odata cu varsta si cu numarul de sarcini.
Cand o femeie merge la medic pentru a descoperi cauza secretiilor mamelonare, este bine sa descrie cat mai detaliat ce se intampla.

Trebuie sa specifice:
- Ce culoare are secretia?
- Apare la unul sau la ambii sani?
- Ce cantitate de secretii apare?
- Secretiile apar printr-un orificiu sau mai multe ale mamelonului?
- Scurgerile sunt spontane sau apar cand se preseaza mamelonul?
- Sunt prezente si alte simptome ca febra, inflamatia sau durerea la nivelul sanului sau dureri de cap, schimbari ale vederii?
- Daca a suferit un traumatism recent la nivelul sanului?
- Ce medicatie se ia la domiciliu?

Pe baza acestor informatii, ale unui examen fizic si dupa efectuarea unor teste se va stabili cauza. Aceste teste pot include teste de sange, mamografie, o ecografie mamara, ductografie sau rezonanta magnetica nucleara. Medicul poate recolta si secretia mamelonara pentru a o trimite la laborator pentru analize. Este posibil ca si dupa analizele de laborator sa fie necesare teste suplimentare.

Secretiile mamelonare pot fii rezultatul unei functii normale a glandei mamare. Daca aceasta este cauza, secretia se va rezolva de la sine. Este bine sa se evite stimularea mamelonara (cum ar fii verificarea frecventa a secretiilor), deoarece acest lucru face ca secretia sa persiste.
Pot fi si alte cauze ale secretiilor mamare, cu exceptia celor fiziologice:

Ectazia ductelor mamare. Ectazia ductelor mamare este una dintre cele mai frecvente cauze de secretii mamare anormale. Unul sau mai multe ducte situate sub mamelon se inflameaza si se dilata, fiiind obstruate si de catre un lichid vascos verde sau negru. Cel mai des afectate de ectazia ductelor mamare sunt femeile intre 40 si 50 de ani. O parte din simptome se pot ameliora prin aplicarea de comprese calde pe sani. Folositoare este si aspirina si alte antiinflamatoare non-steroidiene, ca ibuprofenul, pentru a ameliora simptomele. De asemenea, medicul poate prescrie antibiotice pentru a eradica infectia. Sunt cazuri cand este necesara interventia chirurgicala de indepartare a ductului afectat.

Papilomul intraductal. Papilomul intraductal este o tumora mica, de obicei necanceroasa care comprima un duct lactic din apropierea mamelonului. Apare cel mai des la femeile intre 35 si 55 de ani. Nu se cunosc cauzele si nici factorii de risc ai papilomului intraductal.
Secretiile pot fii sangvinolente sau vascoase si apar spontan de obicei dintr-un singur duct. Femeile pot observa pete datorate secretiilor pe bluza sau in interiorul sutienului. S-au semnalat cazuri in care se poate palpa un nodul langa marginea areolei.
Medicul va face o ecografie a areolei si a zonei inconjuratoare pentru a obiectiva prezenta unui nodul in duct. Tratamentul implica interventia chirurgicala pentru a inlatura ductul respectiv si pentru a examina tesutul din jur, in vederea excluderii unui cancer.

Galactoreea. Secretia mamara asociata cu denumirea de galactoree, este de obicei alba sau limpede, dar poate fii si galbena sau verde si poate fii excretata prin unul sau ambii sani. Galactoreea apare ca urmare a hipersecretiei de prolactina – hormonul produs de hipofiza pentru a stimula productia lactata dupa ce o femeie a nascut. Acest lucru poate aparea si daca exista un dezechilibru hormonal, cum ar fii administrarea de anticonceptionale, o glanda tiroida hipoactiva, un prolactinom sau alte secretii anormale ale hipofizei sau stimularea prea deasa a sanului ca urmare a autoexaminarii frecvente a sanului sau a activitatii sexuale.

Traumatisme. Un traumatism direct, de exemplu impactul cu volanul intr-un accident de masina sau o lovitura puternica in timpul efectuarii unui sport, poate determina secretii mamare la ambii sani. Secretia mamara rezultata din tesutul traumatizat poate fi limpede, galbena sau sangvinolenta. Secretia apare de obicei spontan si implica mai multe ducte.

Abcesele. Abcesul mamar apare cel mai frecvent la femeile care alapteaza, deoarece sanii se pot irita sau infecta in urma alimentarii copilului la san. O zgarietura sau o rana la nivelul pielii permite bacteriilor sa invadeze tesutul mamar, cauzand infectia. Secretia mamara poate contine puroi, iar sanul poate deveni rosu, umflat si cald la atingere. Tratamentul include drenarea chirurgicala a abcesului si antibiotice.

Modificarile fibrochistice. Modificarile fibrochistice vor duce la sensibilizarea sanilor si ca urmare poate aparea o secretie galbena sau verzuie. Aceste modificari apar foarte des, existand in grade variate la mai mult de jumatate din femei. Medicul va face analize - cum ar fi mamografie sau o ecografie - pentru a fi sigur ca secretiile nu sunt datorate cancerului. Daca testele arata ca modificarile fibrochistice sunt cauza atunci nu mai este necesar tratament suplimentar.

Cancerul mamar. Secretiile mamelonare sunt rareori cauzate de cancer, dar este posibil ca o secretie sa indice un cancer intraductal sau extraductal. Este bine sa se consulte imediat medicul daca secretia este sangvinolenta, spontana si apare dintr-un singur san.

O alta forma de cancer – boala Paget a sanului - este asociata de asemenea cu o secretie lactata. Boala Paget a sanului este destul de rar intalnita, aparand la 1 pana la 4% din femeile cu cancer la san. Semnele si simptomele includ: arsura, roseata, prurit, eczeme ale mamelonului si areolei (pielea inchisa la culoare din jurul mamelonului). Poate sa apara si o secretie sangvinolenta la nivelul mamelonului si acesta sa para aplatizat. Diagnosticul se pune pe o biopsie din zona afectata a areolei. Tratamentul standard este extirparea sanului (mastectomie), dar in ultimul timp se considera suficienta numai extirparea tumorii. Dupa operatia se recomanda chimioterapie sau radioterapie.

ESTORGENUL SI EMOTIILE LA FEMEI

Unul din principalii hormoni feminini, estrogenul, joaca un rol crucial in cadrul unei game variate de emotii si senzatii umane, desi cea mai cunoscuta functie a sa este cea de a regla libidoul, spun cercetatorii, citati de BBC on-line. Estrogenul nu determina doar aparitia dorintei sexuale, ci se afla la originea altor tipuri de excitare, producind stari de alerta si chiar teama. Experimentele pe soareci au aratat ca fara estrogen animalele au aceleasi reactii, dar diminuate ca intensitate. Cerceta torii de la Universitatea Rockefeller din New York au comparat reactiile soarecilor normali la teama sau stimuli sexuali cu reactiile soarecilor privati de anumite gene. Oamenii de stiinta au indepartat genele care produc, la suprafata celulelor, receptorii ce permit estrogenului sa-si exercite influenta. In cazul soarecilor privati de un anumit tip de receptori, reactia la stimuli a fost diminuata semnificativ, ceea ce subliniaza importanta estrogenului. Aceste informatii, coroborate cu cele obtinute in urma unor studii anterioare, confirma existenta unui mecanism general de alertare, superior fiecarui analizator in parte, care determina sensibilitatea la stimuli a corpului. Acest sistem ar fi raspunzator de reactiile corpului la foame, sete, durere, teama si dorinta sexuala. Cercetatorul britanic Keith Kendrick de la Institutul Babraham, Cambridge, a explicat ca estrogenul are si alte functii importante, pe linga cea cunoscuta de a controla libidoul. „Hormonii sexuali sint importanti si pentru memorie”, a spus el. „Ei par sa optimizeze modul in care neuronii raspund la stimuli. Sistemul functioneaza si fara ei, dar nu prea bine”.


Estrogenul creste riscul cheagurilor de sange pentru unele femei

Un nou raport stiintific asociaza terapia cu estrogen cu un risc crescut de aparitie a cheagurilor de sange in vene (tromboza venoasa) la femeile care au trecut de menopauza si care au suferit o histerectomie.
Riscul pare sa fie totusi mai mic decat combinatia de estrogen si progresteron administrata femeilor care nu au suferit o histerectomie, procedura de extirpare a uterului. Oamenii de stiinta au analizat date culese de la 10 739 femei intre 50 si 79 ani care au trecut printr-o histerectomie si carora le-a fost administrat ori estrogen, ori un medicament placebo.
In timpul celor 7 ani in care au fost monitorizate, 111 femei care au luat estrogen au facut cheaguri de sange, in comparatie cu cele 86 care au primit placebo.
Tromboza venoasa afecteaza un adult la 1 000 si include tromboza venoasa profunda, formarea cheagurilor de sange prezente in venele profunde si embolism pulmonar, o afectiune adesea fatala in care cheagurile ajung la plamani. Totusi, au fost putine date cu privire la efectele estrogenului.
"Nu au fost dovezi inainte care sa sustina faptul ca numai estrogenul a cauzat aceste riscuri, asa ca unii oameni au continuat sa-l recomande," a spus Dr. J. David Curb, profesor la Universitatea din Hawaii.
Riscurile de tromboza venoasa si de embolism pulmonar au fost putin mai ridicate pentru femeile care au urmat terapia cu estrogen, in timp ce riscul de tromboza venoasa profunda a fost destul de ridicat.
"Femeile trebuie sa fie precaute cand iau estrogen. Unele femei pot avea nevoie de aceasta terapie pentru simptome severe, dar terapia vine cu riscuri multiple si cumulate, prezentand un risc considerabil pentru o persoana," a adaugat Curb.


Parteneri


Pentru informaţii suplimentare efectuaţi click pe pictogramă.
CABINET DE MEDICINA DENTARA CRISDENT - DR. LITCANU CRISTINA CENTRUL MEDICAL POPARLAN
CENTRUL DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA NICOLINA CAB. STOMATOLOGIC DR. BEATRICE VELICU
POLICLINICA MEDICALTOP CLINICA PSIDENT
INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE BIOMEDICA
CLINICA PEDILIFE DANIDENT - POLICLINICA STOMATOLOGICA
WHITE WORKS OMINI CLINIC
DERMACENTER MEDFIZ - CENTRU DE RECUPERARE MEDICALA
CABINET MEDICAL OFTALMOLOGIC DR. MOTAS MARIA SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA PIATRA NEAMT
S.C. CARDIOR S.R.L. - DR. LAZAR CAB STOMATOLOGIC DR. DIANA MIREA
CABINET OFTALMOLOGIC SI OPTICA - DR. DARABA CAB. STOMATOLOGIC Dr. GORONEANU MARIANA