Analize medicale






- TESTUL DE SUPRESIE LA DEXAMETAZONA
- CANCERUL DE COL UTERIN - POSIBILITATI DIAGNOSTIC PRECOCE
- TESTE DE LABORATOR - MONITORIZAREA DIABETULUI ZAHARAT
- TESTE GENETICE PENTRU DETERMINAREA LEGATURILOR FAMILIALE

TESTUL DE SUPRESIE LA DEXAMETAZONA

Testul de supresie la dexametazona verifica modul de raspuns al organismului, mai precis rata secretiei de cortizol, la administrarea unui medicament corticosteroid numit dexametazona. Testul se realizeaza in cadrul algoritmului de diagnosticare de certitudine a sindromului Cushing (patologie caracterizata prin secretie excesiva de cortizol) si pentru a face diferenta intre diversele forme de sindrom Cushing si alte stari caracterizate prin hipercorticism.
Secretia de cortizol a glandelor corticosuprarenale este cub control hipotalamo-hipofizar, astfel: hipotalamusul sintetizeaza si secreta CRH (corticotropin releasing hormone) care ajunge in hipofiza prin sistemul vascular port hipotalamo-hipofizar. La nivelul hipofizei, coticotropina va stimula celulele corticotrope sa secrete ACTH (hormonul adreno- corticotrop), hormon ce va fi apoi eliberat in sange si va ajunge la glandele suprarenale unde va stimula biosinteza corticosteroizilor de tipul cortizolului. Dexametazona este un steroid de provenienta exogena, avand structura asemanatoare cortizolului, ce va inhiba secretia de ACTH prin feed-back. Scaderea ACTH eliberat de catre hipofiza va reduce si cortizolemia (organismul percepe existenta unui nivel crescut al steroizilor si nu va considera necesar o stimulare suplimentara a productiei de hormoni, ca urmare va reduce ACTH si prin aceasta se reduce si secretia endogena de cortizol). Testul se face utilizand atat doze mici cat si doze mai mari de dexametazona, masurand la intervale regulate cortizolemia. La un pacient normal, nivelul cortizolului va scadea inca de la administrarea unor doze mici de dexametazona (scaderea este de peste 50% din valoarea normala). Daca nivelul cortizolului scade doar la testul cu doze mari, atunci se suspecteaza boala Cushing. Sindromul Cushing poate fi diagnosticat daca nu exista nici un fel de modificari ale cortizolemiei la testul de supresie. Sindromul Cushing sau hipercorticismul primar se caracterizeaza prin cresterea cortizolemiei dintr-o diversitate de cauze: hiperplazii adrenale, tumori de corticosuprarenale sau de hipofiza, productie ectopica de ACTH (cel mai adesea in cadrul neoplasmelor bronhopulmonare).
Boala Cushing este data exclusiv de existenta unei tumori adenohipofizare hipersecretante de ACTH (in acest caz, atat ACTH cat si cortizolul sunt crescute).
In multe cazuri, diagnosticul de certitudine al sindromului Cushing poate necesita efectuarea unor investigatii suplimentare: determinarea ACTH sau a metabolitilor urinari ai cortizolului.

CANCERUL DE COL UTERIN – POSIBILITATI DE DIAGNOSTIC PRECOCE

Cancerul de col uterin reprezinta o problema de sanatate publica in Romania, decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii, stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atat a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV).
Biologia moleculara a permis observatia ca in peste 95% dintre cancerele de col uterin este implicata o serie din cele peste 100 tipuri de virusuri papiloma (prescurtat HPV, din engl. Human Papillomavirus). Deoarece examenul citologic Babes-Papanicolau poate arata doar daca la nivelul colului uterin exista celule cu diverse grade de displazie, cercetarile medicale s-au axat pe dezvoltarea testelor care pot indica prezenta virusului HPV in aceleasi celule. Astfel, un medic ginecolog care stie daca celulele sunt infectate sau nu cu un tip de HPV cu risc inalt de a induce displazie celulara, poate lua o atitudine diagnostica mult mai individualizata: daca exista HPV cu risc inalt, apeleaza la investigatii suplimentare, iar daca nu exista acest tip de HPV, va repeta testul Babes-Papanicolau peste un interval mult mai mare de timp.
In prezent lumea medicala are la dispozitie doua categorii de teste: HPV detectie de tipuri oncogene (poate depista maxim 13 tipuri oncogene; testul arata doar daca celulele sunt sau nu sunt infectate cu unul sau mai multe tipuri oncogene, nu precizeaza cu care dintre aceste 13 tipuri sunt infectate celulele) si HPV genotipare (identifica exact cu ce tip de HPV sunt infectate celulele respective; acest test poate indica prezenta unuia sau a mai multora dintre cele 37 tipuri ce pot fi investigate, dintre care 13 fiind aceleasi tipuri cu risc inalt mentionate anterior, restul de 24 fiind tipuri cu risc scazut).
In Romania sunt disponibile mai multe tehnologii pentru a investiga prezenta HPV, cea mai sensibila metoda fiind PCR (Polimerase Chain Reaction), metoda folosita in laboratoarele Synevo. In concluzie, incidenta cancerului de col uterin poate scadea in tara noastra, daca va exista o conlucrare intre medici si paciente; este nevoie ca femeile sa se prezinte la medicul ginecolog nu doar cand apar simptome, ci si pentru teste Babes-Papanicolau de rutina, dupa un program stabilit in prealabil cu medicul (in functie de varsta, patologii asociate, comportament sexual, etc). In plus, medicii au la dispozitie si posibilitatea de a afla cu acuratete despre prezenta si tipul infectiei cu HPV, putand astfel sa decida o atitudine de screening si terapeutica mult mai adecvata fiecarui caz in parte.


TESTE DE LABORATOR UTILE IN MONITORIZAREA DIABETULUI ZAHARAT

Diabetul zaharat are drept principala caracteristica incapacitatea organismului de a produce si/sau utiliza hormonul pancreatic insulina cu instalarea unei hiperglicemii cronice. Persistenta nivelurilor crescute ale glucozei serice poate cauza pe termen lung afectarea vaselor de sange, a nervilor periferici, a diferitelor organe si poate conduce la alte conditii clinice cum ar fi hipertensiunea arteriala, accidentele vasculare si cardiopatia ischemica.
Tinta tratamentului antidiabetic este de a mentine valorile glicemiei cat mai aproape de normal, pentru a reduce aparitia complicatiilor cardiovasculare, renale, retiniene si ale sistemului nervos periferic. Efectuarea glicemiei permite evaluarea statusului curent al metabolismului carbohidratilor la pacientii diabetici in momentul recoltarii probei de sange. Spre deosebire de aceasta, determinarea hemoglobinei glicozilate ofera o estimare retrospectiva a statusului glicemic independenta de ritmul circadian, dieta si alte fluctuatii tranzitorii ale concentratiei glucozei in sange (se coreleaza cu glicemia medie).
Glucoza se combina cu hemoglobina continuu si practic ireversibil de-a lungul vietii eritrocitelor (120 zile); prin urmare nivelul hemoglobinei glicozilate este proportional cu nivelul mediu al glucozei plasmatice din cursul ultimelor 6-12 saptamani. Determinarea HbA1c constituie deci un test adecvat pentru monitorizarea pe termen lung a controlului glicemic la pacientii cu diabet zaharat. De asemenea, nivelul HbA1c are rol predictiv asupra riscului de progresie a complicatiilor diabetului. Riscul nefropatiei si retinopatiei diabetice creste in conditiile unui control metabolic inadecvat.
Testul este frecvent solicitat la pacientii nou diagnosticati cu diabet zaharat pentru a se aprecia cat de crescute au fost nivelurile anterioare ale glicemiei. Dupa ce s-a obtinut controlul glicemic, testul este indicat de cateva ori pe an (in functie de tipul diabetului zaharat) cu scopul de a verifica mentinerea acestui control. Astfel, testul se efectueaza la interval de:
- 3-4 luni la pacientii cu diabet zaharat tip I (insulino-dependent);
- 6 luni la pacientii cu diabet zaharat de tip II (insulino-independent);
- 2 luni in cazul diabetului gestational (orice tip de intoleranta la glucoza care apare sau este recunoscut pentru prima data in timpul sarcinii).
Pentru o mai buna intelegere a rezultatului furnizat de laborator trebuie cunoscut faptul ca o modificare cu un procent de 1% a valorii Hb A1c reflecta o schimbare in valoarea glicemiei medii cu aproximativ 30 mg/dL. Astfel, o valoare a Hb A1c de 6% corespunde unei glicemii medii de 135 mg/dL, iar o valoare de 9% unei glicemii medii de 240 mg/dL.
Nivelul HbA1c poate creste pana la 20% in cazul unui control glicemic deficitar. Se considera ca diabetul este controlat in mod adecvat cand se obtin valori ale HbA1c sub 7%. Nu se recomanda folosirea testului in diagnosticul diabetului zaharat, deoarece sensibilitatea sa este scazuta in comparatie cu testul de toleranta la glucoza.

TESTE GENETICE PENTRU DETERMINAREA LEGATURILOR FAMILIALE

In categoria testelor pentru determinarea legaturilor familiale se incadreaza:
Testul de Paternitate, Testul cromozomului Y, Testul cromozomului X, Testul frate-sora si Testul mt-ADN.

Testul de Paternitate
Se utilizeaza pentru a verifica daca un barbat este tatal biologic al unui copil. Pentru realizarea testului sunt necesare mostre provenite de la tata si copil. O mostra de la mama va creste probabilitatea testului, totusi nu este necesara pentru realizarea acestuia. Este posibila compararea a mai multor tati potentiali ai unui copil sau a mai multor copii potentiali ai unui tata. Daca totusi nu este posibila prelevarea unei mostre de la presupusul tata, testul de paternitate poate fi inca realizat. Putem, in acest caz, sa utilizam mostre de la fratele, tatal sau bunicul potentialului tata. Aceste mostre vor fi testate pentru cromozomul Y. Pentru verificarea copiilor unei femei, testul cromozomului X poate fi realizat – cititi mai jos.

Testul de Maternitate
Este mama unui copil mama lui/ei biologica? Pentru aceasta intrebare oferim un test similar celui de paternitate. Vom avea nevoie de mostre provenite de la mama si copil.
Daca nu exista mostre ale presupusei mame, pot fi testate mostrele apartinand mamei, fratelui, sorei sau bunicii acesteia. Acest test va fi in conformitate cu metoda mt-ADN.

Teste pentru a determina daca doi barbati sunt frati
Acest test va indica daca doi frati presupusi au intr-adevar acelasi tata. O mostra a tatalui nu este necesara. Vom face testul cromozomului Y, care nu poate fi transmis decat de la tata catre descendentii sai de sex masculin. Acest cromozom trebuie sa fie exact la fel pentru cei doi frati. O mostra provenita de la mama nu este necesara.
Daca exista indoiala ca mama nu este aceeasi pentru cei doi frati, putem efectua testul mt-ADN. O mostra provenita de la mama nu este necesara pentru aceasta operatiune.

Test pentru a determina daca doua femei sunt surori
Acest test este menit sa indice daca doua femei (cu aceeasi mama sau cu mame diferite) au acelasi tata. Vom analiza cromozomul X care a fost transmis de la tata catre cele doua surori.
Acesta este un test relativ recent iar probabilitatea este intr-o oarecare masura scazuta fata de cea a testului clasic de paternitate. Totusi, in majoritatea cazurilor se poate oferi un rezultat destul de clar. Mostrele mamei, sau ale mamelor sunt necesare. In prezent, DelphiTest dezvolta noi markeri pentru a spori probabilitatea.

Test pentru a determina daca exista o legatura de frate-sora
Acest test este dificil pentru ca nu este un test simplu de frate-frate, sora-sora.
Doar putine laboratoare din Germania ofera o solutie in cazuri ca acestea.

Teste pentru barbati inruditi, membri ai aceleiasi familii
Un test care este similar celui pentru frate-frate permite verificarea legaturilor familiale de sex masculin intr-o familie. Cromozomul Y este intotdeauna transmis din tata in fiu in cadrul unei familii. Acest aspect presupune ca vom gasi acelasi cromozom Y la toti barbatii cu legaturi familiale, spre ex. bunic-nepot, var-var, unchi-nepot.



Parteneri


Pentru informaţii suplimentare efectuaţi click pe pictogramă.
CAB. STOMATOLOGIC DR. BEATRICE VELICU DANIDENT - POLICLINICA STOMATOLOGICA
DERMACENTER CLINICA PSIDENT
CENTRUL MEDICAL POPARLAN CAB. STOMATOLOGIC Dr. GORONEANU MARIANA
CABINET OFTALMOLOGIC SI OPTICA - DR. DARABA CLINICA PEDILIFE
WHITE WORKS SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA PIATRA NEAMT
INSTITUTUL DE BOLI CARDIOVASCULARE POLICLINICA MEDICALTOP
CAB STOMATOLOGIC DR. DIANA MIREA S.C. CARDIOR S.R.L. - DR. LAZAR
BIOMEDICA OMINI CLINIC
CABINET DE MEDICINA DENTARA CRISDENT - DR. LITCANU CRISTINA CABINET MEDICAL OFTALMOLOGIC DR. MOTAS MARIA
CENTRUL DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA NICOLINA MEDFIZ - CENTRU DE RECUPERARE MEDICALA